Nu a fost doar atât. De-a lungul întregii zile vizitatorii au fost răsfăţaţi cu dansuri armeneşti, mâncare specifică, apoi cafea bună (din păcate nu l-am mai găsit pe domnul Florescu, cu cafeaua lui minunată), mici obiecte lucrate manual, fotografii, cărţi, picturi...
Ce mai! Un răsfăţ total. E al doilea an la rând când merg la acest eveniment, şi tot cu Anda (anul trecut a fost şi Gabriel) - mare amatoare, şi ea, de muzică bună şi evenimente culturale. De data asta, în centrul atenţiei a fost chiar concertul lui Harry Tavitian, a cărui muzică mă face să vibrez, încă de prin anii facultăţii. Da, se cânta jazz în Bucureştiul cenuşiu al anilor '80 - în sala aceea de pe calea Victoriei, devenită între timp cazinou, sau cine ştie ce altceva... şi la Sibiu, desigur...
Ce ar mai fi de spus: degetele fermecate ale magicianului ... şi armonia perfectă creată de Cserey Csaba, un baterist formidabil, născut printre armeni (la Gheorghieni) şi iubitor al culturii armene. Şi glumele lui Varujan Pambuccian, care, la îndemnul lui Harry, a încheiat seara cu "Mercedes Benz" al lui Janis Joplin, pe care l-am cântat şi noi, cei din public.
La final, minunile au răsărit din sacul doamnei Tavitian, plin cu daruri, care de care mai grozave, ca de la Moş Crăciun... - un răsfăţ pentru serile din iarna care va veni. Am cumpărat şi eu două CD-uri - şi am avut bucuria să primesc şi un autograf, de la maestru...
În sfârşit, puţină muzică adevărată, din aceea care te duce cu gândul la Eden...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu